Ca de obicei la munte luna noiembrie este una de tranziție între sezonul fără zăpadă și cel alb. Mai exact ne-a permis să desfășurăm cele două tipuri de activități: ascensiuni de ’’vară’’ și de ’’iarnă’’.
În Bucegi am fost pe Valea Pietrelor din Bucșoiu (vale nordică, sălbatică și accidentată),
- Valea Pietrelor (Bucșoiu)
- Valea Pietrelor (Bucșoiu)
- Valea Pietrelor (Bucșoiu)
- Valea Pietrelor (Bucșoiu)
- Valea Pietrelor (Bucșoiu)
Valea Seacă dintre Clăi și Hornul cu florile pentru acces în creasta Jepilor Mici și pe platoul Bucegilor.
- Valea Seacă dintre Clăi
- Valea Seacă dintre Clăi
- Valea Seacă dintre Clăi
- Valea Seacă dintre Clăi
- Valea Seacă dintre Clăi
- Hornul cu Florile
- Hornul cu Florile
Pe Valea Morarului am urcat la Vârful Omu și am coborât pe Valea Cerbului. Traseul a fost unul mixt (zăpadă și stâncă).
- Valea Morarului
- Valea Morarului
- Valea Morarului
- Valea Morarului
- La Stația meteo Omu
- Cabana Omu
Tot în Bucegi au fost parcurse și trasee nemarcate (Brâul lui Răducu, Brâul Portiței) admirând natura încremenită în așteptarea iernii.
- Brâul lui Răducu
- Brâul Portiței
- Portița Caraimanului
- Brâul Portiței
- Brâul lui Răducu
Împreună cu echipa Picior de plai am urcat pe vârful Lespezi (2522m) din Făgăraș pe un teren mixt specific începutului de iarnă sau, mai exact, sfârșitului toamnei.
Tot în zona sudică a Făgărașului, mai exact în Munții Ghițu, s-a urcat pe vârful Albina (1372m), un excelent punct de belvedere către marile vârfuri aflate mai la nord de acest punct.
- Frunze moarte, ciuperci vii
- Stâna din Muntele Albina
- Munții Frunți din Munții Ghițu
- Cățel pe pat de frunze
- Spre Vârful Albina (1372m)
- Salamander
- Spre Vârful Albina
- Cetatea Poienari
Un traseu de trail running a urmat. Parcurgerea crestei principale a Munților Iezer-Păpușa pe ruta: Cabana Voina-Culmea Văcarea-Vârful Iezerul Mare (2464m)-Vârful Roșu (2469m)-Vârful Păpușa (2393m)-Culmea Grădișteanu-Cabana Cuca-Cabana Voina Datele statistice finale: 34 km, 8h, 2500m diferență de nivel.
Nu a fost chiar toată creasta principală a masivului, dar prezența zăpezii pe 70% din traseu, gerul, vântul și ceața ne-au îngreunat mult misiunea.
- Culmea Văcarea la răsărit
- Vârful Iezerul Mare
- La Crucea Ateneului
- Viscol pe creasta Iezerului
- Pe Vf. Iezerul Mare
- Pe Vf. Roșu
- Pe creasta Iezerului
- Giganții Iezerului (Vf. Iezerul Mare și Vf. Roșu)
- Pe creastă spre Păpușa
- Interminabilele Tambura și Frăcea
- Pe Vf. Păpușa
În sfârșit a venit și rândul iernii să se instaleze și am ales Retezatul ca destinație. Aici am urcat Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt din masiv, din două încercări. Viscolul și lipsa de vizibilitate, combinate cu zăpada mare, ne-au permis să urcăm în prima zi doar până în Cumătura Bucurei aflată la peste 2200m altitudine. Peleaga a fost urcată a doua zi cu efort considerabil. Au fost 3 zile superbe de iarnă autentică.
- Tăul Pietrele
- Valea Pietrele
- În Curmătura Bucurei
- Spre Șaua Custura Bucurei
- Spre Șaua Custura Bucurei
- Duel? En garde!
- Spre Vf. Peleaga 2509m
- Spre Vf. Peleaga 2509m
- Granit cristalizat de ger
- Vf. Retezat deasupra norilor
- Pe Vf. Peleaga 2509m
- Spre Vf. Peleaga 2509m
- Vf. Mare și Vf. Păpușa
- Coborârea de pe Vf. Peleaga
- Pe creasta principală a Retezatului
- Pis, pis, pis
A urmat o ieșire în Bucegi unde am parcurs traseul Moieciu de sus-Refugiul Bătrâna-Colții Țapului-Șaua Strunga-Moieciu de sus. Cu aspect de Piatra Craiului, această zonă vestică a Bucegilor este extrem de pitorească și rar umblată iarna.
- Vf. Bătrâna și abrupturile Guțanului
- Abrupturile Guțanului
- Abrupturile Guțanului
- Spre Șaua Bătrâna
- Șaua și refugiul Bătrâna
- Hiroshima!
- Prin Colții Țapului
Am lăsat la sfârșit tura de speologie din Munții Perșani. Peștera Scoici din zona Vlădeni a fost ținta noastră. Nu este foarte dificilă, dar în subteran nimic nu este simplu, poate doar să te accidentezi. Satisfacțiile au fost pe măsura efortului și reies din fotografii.
- Peștera Scoici
- Peștera Scoici
- Peștera Scoici
- Peștera Scoici
- Peștera Scoici
Am participat și la întâlnirea tehnică AGMR (Asociația Ghizilor Montani din România) unde laolaltă cu colegii s-au discutat lucruri importante și au fost prezentate diverse noutăți în domeniu. Întâlnirea face parte din programul de dezvoltare continuă a ghizilor montani.
Am continuat cu pregătirea pentru a urma Școala Națională Salvamont alături de formația Salvamont Argeș. Pe parcursul a două zile au fost repetate tehnicile de salvare și am fost evaluați de colegii noștri.