Bilanțul lunii iunie 2020

Gata cu statul în casă! Am dat drumul la treabă. A fost o lună plină și nu pe cer ci aici la noi, pe Pământ.

O să povestesc cam ce am făcut într-o ”ordine dezordonată”, aleatorie sau cum vreți să îi spuneți.

Mai întâi (ca să încep cu activitatea preferată) carpatismul / alpinismul clasic.

Piatra Craiului a fost aria noastră de desfășurare și aici am fost pe rutele următoare:

– urcare pe traseul Anghelide și coborâre pe Valea Vlădușca

– parcurgerea Padinei lui Călineț (cursul inferior, între Brâul de mijloc și Malul Galben)

– urcare pe Padina lui Călineț și coborâre pe Valea Podurilor

– urcare pe Valea Podurilor și coborâre pe Padina lui Călineț

În Bucegi am profitat de zăpadă până la ultima picătură și am urcat pe Valea Albă cu coborâre pe Valea Priponului.

La capitolul drumeție am trecut câteva rute foarte frumoase.

Pe primul loc este o bucată din Via Transilvanica (Putna-Vatra Dornei, 110 km, aproximativ, în patru zile).

Iată care au fost etapele:

Ziua 1: Putna – Sucevița (17 km)

Ziua 2: Sucevița – Cremenești – Vârful Pietriș – Vatra Moldoviței (23 km)

Ziua 3: Vatra Moldoviței – Sadova (23 km)

Ziua 4: Sadova – Fundu Moldovei – Pasul Mestecăniș – Vatra Dornei (44 km)

Apoi avem amintiri frumoase din Cozia unde am atins diverse obiective: Muchia Turneanu, Poarta de piatră, Mănăstirea Stânișoara, Cascada Gardului, Cabana Cozia.

Din punct de vedere al colaborărilor, Picior de plai a fost pe locul întâi.

Împreună cu echipa lor am condus grupuri pe trasee diverse:

– Valea Crăpăturii – Vârful Turnu – Padina Închisă – Brâna Caprelor – Refugiul Diana (Piatra Craiului)

–  Cota 1400 – Polițele Barbeșului – Cascada Vânturiș – Vârful Vânturiș – Vârful cu dor – Șaua Dorului – Cota 1400 (Bucegi)

–  Cabana Plaiul Foii – Refugiul Șpirlea – La Zaplaz – Traseul La Lanțuri (Deubel) – Vârful La Om – Refugiul Grind – Prăpăstiile Zărneștilor (Piatra Craiului)

–  Râșnov – Valea Glăjăriei – Cabana Mălăiești – Șaua Padinei Crucii – Lacul Țigănești – Vârful Țigănești (Bucegi).

Scopul a fost admirarea cascadelor și a florilor de rododendron, bulbuc și stânjenel de pe trasee, dar și revenirea la viața de dinainte de starea de urgență.

Cu Scorilo Travel am însoțit un grup vesel către cabana și Valea Mălăiești, inițiind o colaborare, sperăm noi, de lungă durată.

Alte drumeții au mai fost pe traseele:

– Cabana Plaiul Foii – Refugiul Șpirlea – La Zaplaz – Traseul La Lanțuri (Deubel) – Vârful La Om – Refugiul Grind – Prăpăstiile Zărneștilor (Piatra Craiului)

– Cota 1400 – Polițele Barbeșului – Cascada Vânturiș – Vârful Vânturiș – Vârful cu dor – Șaua Dorului – Cota 1400 (Bucegi)

– Cabana Mălăiești – traseul Tache Ionescu – Cabana Diham (Bucegi)

Râșnov – Valea Glăjăriei – Cabana Mălăiești – Șaua Padinei Crucii – Lacul Țigănești – Vârful Țigănești (Bucegi)

Pentru a nu uita nici antrenamentele lui Scott, care se pregătește pentru a deveni câine de căutare a victimelor în avalanșă, am fost la Cota 2000 din Făgăraș unde s-a întâlnit cu ”colegii” săi viitori

dar l-am și alergat un pic prin Postăvaru

Ciucaș (zona Muntele Roșu, Gropșoarele)

și Măgurile Branului

Bilanțul lunii mai 2019

Luna mai a fost pentru noi una activă, tranziția de la iarnă la vară, petrecându-ne-o pe munte, ca de obicei.

Chiar la începului lunii, mai exact de 1 mai, am fost plecați în vestul Meridionalilor. În Retezat am urcat pe vârful Păpușa (2508m). Viscolul din prima parte a turei ne-a zguduit un pic, dar e asumat faptul că mai este, la peste 2000m, o lună de iarnă. Mai ales pe unul dintre ’’optmiarii’’ României.

Retezatul mic ne-a așteptat cu vreme mai bună, astfel că am urcat pe Piatra Iorgovanului (2014m). Complet diferite ca aspect, cele două ramuri ale Retezatului (Mic și Mare), sunt alcătuite din calcare, respectiv granit, ceea ce contribuie la pitorescul zonei. Nu degeaba acest unic masiv este arie protejată și una dintre cele mai căutate și vizitate zone din Carpați.

Rămânând în vest ne-am mutat apoi în Parâng. Cheile Galbenului cu noile via ferrata, amenajate profesionist de Clubul Montan White Wolf, au fost ținta noastră. Am parcurs câteva trasee, gradual, de la rute simple la altele mai complexe. Este o activitate distinctă de cățărare care, chiar dacă folosește tehnici asemănătoare, rămâne o altă disciplină și presupune alt echipament.

Toată admirația pentru cei de la White Wolf. Se dovedește încă o dată că oamenii de munte nu sunt pe cale de dispariție.

Au urmat apoi câteva ieșiri de alpinism clasic în Piatra Craiului. Pe zăpada care a persistat încă prin cotloanele ferite, am parcurs Valea Vlădușca, Traseul Anghelide, Padina Șindileriei (firul integral, nu doar traseul marcat), traseul Deubel – Vârful La Om.

Strecurându-ne printre ploi și coduri meteo multicolore am urcat Valea Albă și am coborât Valea Priponului (integral, fâră retragerea clasică spre stână) în Bucegi.

În ambele masive am urcat la colțari și piolet, iar coborârile le-am făcut fie descățărând, fie în rapel.

A urmat o drumeție într-o zonă absolut particulară. Mai exact Munții Hășmaș pe ruta Bălan – Cabana Piatra Singuratică – Vârful Hășmașul Mare (1792m) – urcare pe Piatra Singuratică – Bălan. Munte foarte estetic, cochet și cu peisaj variat. De la stâncării la plaiuri pastorale acest munte are ce oferi. Este de vizitat.

Diversificând activitatea am alergat pe ruta Azuga – Piciorul Petru Orjogoaia – creasta Neamțului – Lacul Roșu – Valea Azugii – Azuga. Trail running de 48km, cu 1808m diferență de nivel în 8,45h. Este o altă activitate cu care ne ocupăm mai rar, dar cu entuziasm.

Două colaborări cu Picior de plai în Piatra Mare (Dâmbul Morii – traseul 7 Scări – Vârful Piatra Mare 1844m – Drumul Familial – Dâmbul Morii) și Munții Baiului (Sinaia – Valea Rea – Poiana narciselor – Zamora) au continuat seria traseelor de tradiție dintre firmele noastre.