Bilanțul lunii august 2025

Prima tură din august a fost pe versantul vestic al Pietrei Craiului. Cu plecare de la cabana Plaiul Foii, am parcurs traseul către punctul La Zaplaz, trecând pe la refugiul Șpirlea. Am intrat pe celebrul Deubel (La Lanțuri) pe care am urcat până la nivelul Brâului de mijloc. De aici am părăsit marcajul turistic și am urmat panglica brâului spre nord, trecând peste obstacolele sale (Căldarea Ocolită etc). După o scurtă vizită, pentru fotografiile binecunoscute, la grota La Ulcior, am coborât nesuferitul grohotiș pentru a intra la Vâlcelul Crăiței. După o suită de rapeluri am ajuns la refugiul Castelul Crăiței. De aici am urmat poteca spre Valea Vlădușca unde am reintrat pe teren prietenos spre Plaiul Foii. Tură clasică de carpatism în Abruptul Vestic (Westwand), cu rigorile și satisfacțiile sale.

Cu Himalaya Travel am participat la o tabără pentru copii. A fost un proiect inedit, finanțat de Baterel, care a avut ca tematică ecologia și, mai ales ramura ei cea mai practică, reciclarea. Copiii au prins esența acestui gest nu doar civic, dar de interes mult mai larg, în cadrul unor jocuri și activități practice. Pe lângă acestea, s-au oferit celor mici și noțiuni despre supraviețuire în natură, cunoașterea diverselor specii de flori și ciuperci etc.

Mereu este o bucurie să putem însoți etnici germani, plecați din Transilvania pe vremea comunismului și care se întorc cu drag la locurile natale. A fost cazul unei familii din Brașov, care au părăsit țara în adolescență, dar s-au întors regulat acasă, la origini. Împreună cu cei doi fii născuți în Germania, părinții au evocat amintirile copilăriei, din țara care nu le-a mai putut oferi un trai decent, din cauza orânduirii de atunci. Traseul a fost în Ciucaș, mai exact Pasul Bratocea-Vârful Ciucaș-poteca de sub Tigăile mari-Culmea Bratocea. Un minunat prilej de a face o punte peste ani între două lumi care, altminteri, sunt inseparabile.

Cu echipa Salvamont Prahova am participat la o intervenție sau acțiune, cum i se mai spune, pentru găsirea unei persoane dispărute de 2 zile. Ineditul a fost locul în care s-a desfășurat acest eveniment și anume Subcarpații din preajma localității Breaza, satul Adunați. Femeia a fost găsită în viață și, cu ajutorul polițiștilor, a paramedicilor și a unor localnici, am transportat-o în siguranță la ambulanță. Asta este satisfacția membrilor salvamont, când o viață este salvată indiferent de eforturi.

Cu prietenii și colegii de la UpMountain am parcurs în Piatra Craiului, pe același versant vestic, traseul care urcă pe Padina Lăncii, firul principal. Odată ajunși în Poiana Închisă am decis să coborâm pe ruta mai ușoară, de sub Peretele Central, direct către Marele Grohotiș. O tură cu oameni de pregătire medie, care s-a întins foarte mult. Padina respectivă nu este o vale dificilă, dar măsurile noastre de siguranță, filarea și asigurarea fiecărui participant în parte, ne-au luat destul timp.

O nouă ieșire marca Conservation Carpathia ne-a purtat pașii către stâna-refugiu din Comisu și ne-a prilejuit întâlnirea cu o turmă mare de zimbri. În rest, binecunoscuta liniște, extrema sălbăticie și unica solitudine a locurilor au fost ingredientele excursiei.

Cu Back to nature, Mountventure și UpMountain am organizat un atelier de cățărare și rapel în Măgurile Branului pentru copiii din Asociația Montană Carpați, filiala Făgăraș. Locul de desfășurare a activităților a fost Faleza Mică, aflată deasupra satului Măgura, într-o zonă pitorească.

Într-o ieșire clasică la poalele Pietrei Craiului am parcurs Prăpăstiile Zărneștilor și am urcat în satul Măgura, realizând un circuit, care a îmbinat natura cu peisajele sale fabuloase cu crâmpeie din viața oamenilor locului. Excursia a fost organizată de World Sinergy Travel (WST) și grupul a fost din Spania.

Cu echipa de colegi de la Salvamont Prahova am participat la montarea unul lanț de siguranță într-o zonă expusă de pe Valea Cerbului (Munții Bucegi). Aceste acțiuni fac parte din activitatea obligatorie de a menține în condiții optime traseele turistice marcate.

Un circuit de asemenea frecvent organizat de noi, a fost Moieciu de sus-Cabana de vânătoare Bângăleasa-Șaua Strunga-Șaua Strungulița-Vârful Bucșa-Moieciu de sus. Aflat în vestul Bucegilor, acest traseu atinge oarecum și o extremitate a Munților Leaota. Are un parcurs plăcut, neplictisitor, cu peisaje frumoase și deschidere largă către împrejurimi.

Am petrecut apoi două zile lejere în Bucegi, în zona înaltă. Traseul a fost Peștera-Valea Obârșiei-Cabana Omu-Cabana Caraiman. După o noapte la cea mai frumoasă cabană din Bucegi, am revenit la mașină, urcând la Babele și coborând la Peștera. Dansul caprelor negre, matinale și active, de pe abruptul Caraimanului, cascadele și ochiurile de apă din porțiunea superioară a Văii Jepilor și alte minunății ale naturii ne-au creat amintiri unice.

O nouă excursie în zona proiectului Carpathia, de data aceasta la observatorul Bunea, ne-a pus în plăcuta ipostază de a admira o seară întreagă un urs de talie medie, care își făcea de lucru prin luminișul din fața cabanei. Priveliștea Lacului Pecineagu la apus de soare, păsările care concertau seară de seară, dar și în zori, au fost din nou darurile naturii generoase.

Complet la polul opus a fost tura următoare. În Piatra Craiului am urcat Vâlcelul cu fereastră și am continuat pe Vâlcelul cu smirdar și pe Brâul de sus până în Creasta Nordică. Pentru că ora era înaintată și vremea urma să se strice, am coborât pe Padinile Frumoase la cabana Curmătura și apoi la Fântâna lui Botorog. Am realizat astfel o traversare de la vest la est a masivului, urcând la cota 2135m, în punctul cel mai înalt al zilei, pe Vârful Ascuțit.

Am repetat tura de la poalele Craiului, dar de data aceasta alături de echipa de la Romania Active. Aceleași Prăpăstii, apoi urcarea în satul Măgura. Ca într-un deja-vu tot un grup din Spania am ghidat.

În Făgăraș ne întoarcem mereu cu drag, dar când este vorba despre Muchia Vârtopel-Arpășel nu avem decât superlative. Pe un vânt destul de puternic, cu amenințarea ploii (care a și venit fix la coborâre) am parcurs creasta cu o echipă de două persoane în condiții acceptabile.

La Salvamont am oferit o zi de permanență pentru un eveniment aviatic care a avut loc pe Valea Prahovei. Punctul nostru de observație a fost Crucea Caraiman, unde lume multă fotografia aparatele de zbor și noi ne asiguram că nu se accidentează prin acele locuri expuse.

Cu prietenii noștri, Scott și Enya am petrecut o jumătate de zi pe Dealul Lempeș, din proximitatea localității Sânpetru. Prin poieni și păduri a fost multă alergătură, joacă și bună dispoziție, ca de obicei în compania lor.

Un traseu de anduranță, într-o zonă dragă mie, am făcut spre finalul lunii. Cu plecare din Valea Glăjăriei am urcat la cabana Mălăiești. De aici am continuat spre Vârful Omu pe Drumul de vară. După un popas și o pauză de prânz sus, pe cununa Bucegilor, am coborât pe același traseu la bază. Diferența de nivel respectabilă, de la aproximativ 1000m altitudine la 2507m, a fost un bun antrenament pentru echipa care se pregătea pentru munți mai înalți.

Spaniolii ”atacă” din nou pe final de august, din nou fiind aduși de Romania Active. Cinci zile de traversare prin satele Măgura, Peștera, Șirnea, Fundata, Fundățica și Moieciu am petrecut cu acest grup vesel. Fotografiile grăiesc de la sine și vă lăsăm în compania lor. Ne pregătim de toamnă, cel mai stabil anotimp și cel mai propice activităților montane.

Bilanțul lunii iulie 2025

Vara a devenit toridă, așa cum ne era teamă că se va întâmpla și cum arătau cam toate prognozele.

Dar, pentru că am primit o cerere din partea celor de la Active Travel din Brașov pentru un grup de spanioli, obișnuiți cu căldura, am pornit într-o excursie mamut de 7 zile.

Partea de drumeție montană a fost următoarea:

Ziua 1: Zărnești-Gura Râului-Prăpăstiile Zărneștilor-Cabana Curmătura-Șaua Crăpăturii-Vârful Piatra Mică-Poiana Zănoaga-Fântâna lui Botorog (Piatra Craiului)

Ziua 2: Moieciu de sus-Valea Bângăleasa-Casa de vânătoare din Guțanu-coborâre pe Plaiul Boului-Moieciu de sus (Bucegi)

Ziua 3: Pasul Bratocea-Vârful Ciucaș-Cabana Ciucaș-Podul Berii (Ciucaș)

Ziua 4: Dâmbul Morii-Canionul 7 Scări-Poteca ocolitoare a canionului-Dâmbul Morii (Piatra Mare)

Ziua 5: Valea Oltului-Cascada Lotrișor tur-retur (Parcul Național Cozia)

Nu am ocolit nici obiectivele culturale de pe parcurs. Astfel, am vizitat celebrele castele Peleș și Bran

apoi Castelul Huniazilor de la Hunedoara

dar și Mănăstirea Cozia, simbol spiritual al Valahiei

Organizată de Fundația Conservation Carpathia și de Travel Carpathia, tabăra pentru adolescenți din următoarea săptămână și-a avut baza în Poiana Tămaș. Campingul de lângă fosta stână, amplasat pe culmea domoală de deasupra Văii Dâmboviței, oferă priveliști de neuitat asupra Pietrei Craiului (Abruptul Vestic) la orice oră a zilei, dar mai ales la apusul soarelui când totul se aprinde și capătă tot felul de nuanțe. Plecând din acest primitor punct, am făcut excursii la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș, pe Vârful Tămașul Mare etc. Am organizat totodată și câteva ateliere pentru tinerii dornici de a cunoaște legile naturii. Au putut deprinde orientarea în teren montan cu harta și busola, au căpătat noțiuni solide despre floră, ciuperci și faună, au învățat să facă focul prin mijloace naturale, dar și bivuacul sau adăpostul improvizat din materiale, de asemenea, aflate la îndemână în pădure. Turma de zimbri din zonă, dar și caprele negre de pe abrupturile stâncoase ne-au oferit companie și inedit.

Pentru că noi nu condiționăm turele de un număr minim de participanți, am petrecut cu doar o singură persoană alte cinci zile în munți. Lucrurile s-au desfășurat cam așa:

Ziua 1: Moieciu de sus-Valea Bângăleasa-Casa de vânătoare din Guțanu-Șaua Strunga-Vârful Colții Țapului-Vârful Bătrâna-Poiana Guțanu-Moieciu de sus (Bucegi)

Ziua 2: Satul Măgura-Satul Peștera-Șaua Joaca-Refugiul Grind-Vârful La Om (Piscul Baciului)-Muchia Colții Găinii-Refugiul Grind-La Table (Șaua Vlădușca)-Poiana Mărtoiu-Prăpăstiile Zărneștilor-Satul Măgura (Piatra Craiului)

Ziua 3: Satul Măgura-Fântâna lui Botorog-Poiana Zănoaga-Cabana Curmătura-Poiana Curmăturii-Prăpăstiile Zărneștilor-Satul Măgura (Piatra Craiului)

Ziua 4: Bran-Traversarea Măgurilor Branului-Satul Măgura

Ultima zi am rezervat-o pentru vizitarea Castelului Bran pe îndelete, inclusiv parcul și zonele limitrofe. Și această escapadă a fost în colaborare cu Active Travel

Ca un intermezzo ne-am ocupat un pic și de patrupezii noștri prieteni, cu care am făcut câteva ture pe Dealul Lempeș de lângă Sânpetru, prin zona Balabanu-Valea și satul Poarta, pe drumul vechi al Poienii Brașov, dar și la Curmătura sau în Prăpăstii

Ca voluntar în cadrul Formației Salvamont Prahova am participat la o patrulare de la cabana Caraiman pe Valea Jepilor la ultimele ore ale zilei. Această patrulare se mai numește și ”închiderea văii”, practic pentru a ne asigura că turiștii au coborât în siguranță la Bușteni.

Cu un mic grup de danezi, am petrecut apoi cinci zile în Bucegi, Făgăraș și Piatra Craiului. Programul a fost cel de mai jos:

Ziua 1: Cabana Piatra Arsă (la care am ajuns cu mașina direct de la aeroportul Otopeni)-Cabana Caraiman-Brâna Mare a Caraimanului-Crucea Caraiman-Vârful Caraiman-Vârful Cocora-Babele din Cocora-Cabana Piatra Arsă (Bucegi)

Ziua 2: Cabana Bâlea Lac-Șaua Caprei-Vârful Vânătoarea lui Buteanu-Vârful Capra-Lacul Capra- Vârful Iezerul Caprei-Vârful Paltinu-Șaua Paltinului-Cabana Bâlea Lac (Făgăraș)

Ziua 3: Cabana Bâlea Lac-Șaua Bâlii-Vârful Laița-Vârful Lăițel-Lacul și Refugiul Călțun-Strunga Doamnei-Vârful Negoiu și retur pe Drumul lui Grigore la Tunelul Capra-Bâlea (Făgăraș)

Ziua 4: Fântâna lui Botorog-Cabana Curmătura-Șaua Crăpăturii-Vârful Turnu-Șaua Padinei Închise-Vârful Padinei Popii-Vârful Ascuțit-Padinile Frumoase-Cabana Curmătura-Fântâna lui Botorog (Piatra Craiului)

Ziua 5: Cabana Plaiul Foii-Refugiul Șpirlea-La Zaplaz-Traseul Deubel (La Lanțuri)-Vârful La Om (Piscul Baciului)-Clăile Căldării Ocolite-Vârful Sbirii-vârfurile Țimbalul Mic, Dintre Țimbale, Țimbalul Mare-Vârful Ascuțit- Padinile Frumoase-Cabana Curmătura-Fântâna lui Botorog (Piatra Craiului)

Tot în Făgăraș am urcat pe Valea Moașa Surului la cabana Suru. De aici, pe o vreme mai închisă, am ajuns la Monumentul Salvamontiștilor și am traversat Căldarea Găvanu până în Șaua Suru. Urcarea pe vârful Suru am făcut-o rapid, în bune condiții, iar coborârea pe Directa Surului.

De la cabană am continuat spre stână și apoi pe vale spre drumul forestier. Toate sună idilic și pașnic până acum. Dar în câteva minute cerul (care nu prevestea nimic, cam ca prognozele meteo) s-a întunecat dintr-odată și a început să toarne cu găleata și apă și grindină. Coborârea a devenit cea mai grea parte a traseului, nu din cauză că am devenit uzi leoarcă în câteva minute, ci pentru că fiecare pârâiaș devenise un șuvoi de apă maronie și vijelioasă. Malurile se rupeau și a trebuit să trecem prin apă în locurile unde, cu câteva ore mai devreme, era potecă. Când a trebuit să traversăm râul principal (de cele două ori) am făcut-o rapid, luându-ne toate măsurile necesare de siguranță. A fost o adevărată aventură per total, prognoza fiind bună la plecare, dar vara se întâmplă uneori și așa ceva pe munte. Sunt momentele în care în dai seama cât de mic și fragil ești…

Pentru că meseria asta ne-o dorim și niciodată nu este de vină muntele, ne-am reîntors în Făgăraș să reiterăm tura de o zi pe ruta: Cabana Bâlea Lac-Șaua Caprei-Vârful Vânătoarea lui Buteanu-Vârful Capra-Lacul Capra-Vârful Iezerul Caprei-Vârful Paltinu-Șaua Paltinului-Cabana Bâlea Lac. Am parcurs, cu această ocazie, și poteca de contur a Lacului Bâlea, o bună idee dacă ai mașina sub stația de telecabină și nu vrei să mai traversezi una dintre cele mai urâte zone din Munții Carpați, talciocul de la Bâlea.

Munți aflați mai departe de noi, Hășmașii nu sunt deloc de neglijat și mergem anual de câteva ori. Avem aici de parcurs via ferrata Astragalus și Wild Ferenc, dar și poteci prin Cheile Bicăjelului și Șugăului. Ceea ce am și făcut, într-o ieșire de două zile, cu echipament adecvat (kit special), dar și cu entuziasmul celor care se desprind de planul orizontal. Ca de atâtea ori înainte, am fost împreună cu colegii de la Back to nature.

Cu un grup de tineri din UK am revenit în Bucegi, la granița cu Munții Leaota, pentru un alt circuit clasic: Moieciu de sus-Valea Bângăleasa-Casa de vânătoare din Guțanu-Șaua Strunga-Refugiul Strunga-Șaua Strungulița-Vârful Bucșa-Valea Bângăleasa-Moieciu de sus. A fost ziua afinelor și a merișoarelor, fapt ce a lungit mult traseul în modul cel mai plăcut posibil

Bilanțul lunii aprilie 2025

La mijlocul primăverii am pornit către Munții Iezer-Păpușa cu scopul de a urca pe unul dintre vârfurile cele mai cunoscute ale Câmpulungului: Vârful Păpușa.

Cu altitudinea de 2393m, acest semeț pisc, deși rotunjit și blajin, domină Valea Râului Târgului, vizibil fiind de departe, de pe Culoarul Rucăr-Bran.

Am pornit de la cabana Voina și, după ce am trecut de cabana Cuca, am început urcarea anevoioasă pe Muntele Grădișteanu. Din Șaua Grădișteanu am schimbat unghiul și am continuat să urcăm ultimele sute de metri diferență de nivel către vârf. Acoperit de zăpadă, cu cornișe și abrupturi prelungi, Păpușa ne-a întâmpinat cu viscol și vânt puternic. La coborâre am revenit în Șaua Grădișteanu de unde am continuat către Vârful Găinațu Mare. După un scurt popas la refugiul Găinațu, am parcurs și ultima porțiune, împădurită complet, către drumul forestier care ne-a readus la cabana Voina. Priveliștea a fost dominată de siluetele vârfurilor Iezerul Mare, Roșu și Bătrâna, acoperite încă de zăpadă din belșug.

Am dedicat apoi 3 zile unui curs despre arii protejate și habitate forestiere, care a avut loc la Cârța la pensiunea Moara de piatră. Alături de experți în domeniu am identificat păsări, urme de animale sălbatice, am urmărit activitatea castorilor pe râul Olt și am învățat o mulțime de lucruri despre arbori.

La umbra Munților Făgăraș, am umblat în lung și-n lat prin pădurile Podișului Transilvaniei, avizi de a afla cât mai multe lucruri despre natură.

Pentru scurt timp iarna s-a întors cu ce i-a mai rămas din forță, iar noi ne-am bucurat de ea în Ciucaș. Am ales traseul Babarunca-Culmea Bratocea, unde am spart potecă prin nămeți și viscol, într-o zi autentică de iarnă. Slab marcat și destul de greu lizibil, acest colț al muntelui ne-a supus unui dublu efort, fizic și mental. Sus am renunțat, după o oră, de a mai merge prin ceața deasă către Șaua Tigăilor și am coborât pe aceeași rută.

Optimiști că vom găsi aceeași zăpadă și în Bucegi, am pornit a doua zi pe schiuri de tură de la cabana Bolboci către culmea vestică a masivului. Am urcat impecabil pe Vârful Lucăcilă, pe la fosta cabană Podul cu florile, dar către Vârful Deleanu nu am reușit să schiem atât de bine, zăpada topindu-se sub ochii noștri din cauza temperaturilor ridicate. Ne-am abătut totuși din drum coborând foarte bine pe Valea Tătaru și urcând înapoi pe pieile de focă.  Am continuat pe Plaiul Mircea în același stil, semi schi, semi coborâre în clăpari pe iarbă și abia jos am reușit să parcurgem pe schiuri ultimele sute de metri către drumul asfaltat.

Puțin cunoscuta și foarte rar parcursa Pietricică, coada argeșeană a Pietrei Craiului, ne-a ocupat o zi întreagă. Cu plecare din punctul ei cel mai de jos, satul Podu Dâmboviței, am urcat toate pantele, am străbătut toate poienile (Plaiu, Zăpodie, Pietricica), am urcat Vârful Pietricica până în Șaua Funduri. De la refugiul Funduri am coborât către poiana cu același nume și apoi la cabana Brusturet, unde am încheiat traseul de picior.

După acest episod de încălzire, am revenit în Ciucaș pe ruta clasică de atingere a vârfului: Pasul Bratocea-culmea Bratocea-Vârful Ciucaș-poteca de sub Tigăile Mari-Culmea Bratocea-Pasul Bratocea. Ce mai rămăsese din nămeții de acum câteva zile se refugiase în zonele umbrite și prin culoarele adânci. Nu am avut niciun fel de problemă, nici măcar cu ursul de la releul Bratocei, care a stat cuminte la poze sau, mai exact, a trecut imperturbabil la câteva sute de metri de noi. Pe traseu am putut fotografia și admira: Turnul Goliat, Porumbelul, Căpățâna de zahăr și Babele la sfat, formațiuni stâncoase emblematice ale acestui munte.

Profitând de lipsa stânelor am refăcut identic traseul de traversare al Muntelui Pietricica. Ne-am ospătat cu leurdă și am fost plăcut surprinși de urmele de râs pe care le-am găsit în porțiunea de cea mai mare altitudine a zonei (cca. 1700m).

Piatra Mică a fost următoarea tură, unde am însoțit o familie din Italia. Am traversat clasic de la Fântâna lui Botorog prin Prăpăstii, Poiana Curmăturii și pe la cabana Curmătura, coborând apoi panta abruptă către Poiana Zănoaga. Un traseu în care ne-a cam alergat ploaia, care s-a dovedit, până la urmă, alarmă falsă.

Ceva mai serios a fost Traseul Dunăreanu din Umerii Pietrei Craiului. Am pornit de la Plaiul Foii, am trecut de refugiul Șpirlea și am urcat pe Bârsa Umerilor. Depozite mari de zăpadă ne-au obligat să folosim colțarii și pioletul, dar urcarea în zona superioară Brâului de jos (peste Brâul de mijloc) a fost ca vara. Doar mai departe, după depășirea Brâului de sus, la ieșirea în Creasta Sudică, am repus colțarii și ne-am ajutat de piolet. Retragerea a fost prin Poiana Închisă (cu rapel pe la ora 2) de unde am optat pentru revenirea la traseul marcat pe varianta ușoară care coboară din Poiană către Marele Grohotiș pe sub Peretele Central.

Intercalate prin toate acestea am reușit să mai facem câteva ieșiri.

O traversare a Pietrei Mici a Craiului. Din Prăpăstiile Zărneștilor am urcat la cabana Curmătura și apoi pe Vârful Piatra Mică. Coborârea a fost prin Poiana Zănoaga la Fântâna lui Botorog.

O tură cu cățeii în Postăvaru a mai dinamizat această lună între iarnă și primăvară. Cu alergare multă și veselie, aruncat de mingi și lătrat, am petrecut o jumătate de zi alături de cei mai loiali prieteni.

În Făgăraș am admirat brândușele de pe Valea Călțunului. Lacul cu același nume, înghețat parțial, dar și abrupturile Lăițelului și Negoiului sau Peretele Călțunului ne-au copleșit cu măreția lor. Am avut și compania celor doi câini de la Piscul Negru, buni prieteni între ei. Tura aceasta am făcut-o în compania celor de la Back to nature.

Am avut timp și pentru puțină speologie. Am explorat Avenul Groapa de aur din Masivul Postăvaru. După un scurt antrenament și o recapitulare la intrarea în aven, am coborât câteva sute de metri în adâncuri. Tura a fost organizată de Clubul Avenul din Brașov.

Am încheiat luna aprilie cu două ture identice, în zile diferite, în Munții Leaota.

Plecând din Podu Dâmboviței am parcurs Cheile Crovului și am urcat pe Vârful Sântilia Mare (Sfântul Ilie). Un urcuș lung și domol, dar cu frumoase priveliști către masivele din jur, cu detalii stâncoase spectaculoase în chei. Am încheia bucla prin uimitorul sat Fundățica și pe la Peștera Uluce.

Bilanțul lunii ianuarie 2025

Am pornit în primele zile ale noului an în Făgăraș unde, profitând de condițiile meteo și nivologice perfecte, am parcurs o bucată din creasta principală. Cu plecare de la Bâlea Lac am urcat Vârful Paltinu și am continuat matematic până pe Vârful Iezerul Caprei. Coborârea am făcut-o din Șaua Caprei și, pentru a evita coada imensă de la telecabină, am continuat pe vale și am ajuns la Bâlea Cascadă după câteva frumoase coborâri tip vidră (mai exact: pe fund).

După acest început de an făgărășan, ne-am dedicat Pietrei Craiului. Aici am organizat mai multe ture pe Creasta Nordică, dar nu numai, cu turiști români și străini.

Au fost diverse porțiuni din creastă, cu intrări și retrageri, pe cât posibil, variate. Am prins toate condițiile de zăpadă și vreme, de la pulver necălcat, în care am făcut urme până la genunchi, până la crustă înghețată. În majoritatea turelor temperaturile au fost negative, uneori chiar mult sub zero grade Celsius.

Urcare pe traseul Lehmann în Șaua Padinei Închise și coborâre pe Hornul Găinii

Urcare pe traseul Lehmann în Șaua Padinei Închise, continuare peste vârfurile Padinei Popii și Ascuțit, cu coborâre pe Padinile Frumoase

Urcare pe Padinile Frumoase, continuare peste vârfurile Ascuțit, Padinei Popii, Padinei Închise și Turnu, cu coborâre prin Șaua Crăpăturii

Cu Active Travel am început devreme anul acesta. Însoțind un turist nord american am parcurs traseul de drumeție: Fântâna lui Botorog-Prăpăstiile Zărneștiului-Poiana Curmăturii-Poiana Zănoaga-Fântâna lui Botorog. În zonele de pădure gheața ne-a obligat să folosim colțarii intensiv.

Am revenit apoi la alpinism și la creasta principală a Pietrei Craiului.

Urcare pe Padinile Frumoase, continuare peste vârfurile Ascuțit și Padinei Popii, cu coborâre pe Hornul Găinii

Urcare pe traseul Lehmann (direct deasupra Șeii Padinei Închise), continuare pe Creasta Nordică (peste Țimbalul Mare, Vârful dintre Țimbale, Țimbalul Mic, Sbirii, Clăile Căldării Ocolite) până pe Vârful La Om (Piscul Baciului). Coborârea a fost pe Muchia Colții Găinii și apoi pe la refugiul Grind I spre Prăpăstii și Zărnești. Această tură a fost organizată împreună cu Back to nature

Am repetat tura de mai sus identic, copie la indigo de încă două ori.

Prima a fost în condiții de vreme închisă, cu ceață și ninsoare ușoară. Pentru confort am dormit la cabana Curmătura cu o noapte înainte

A doua oară am avut vreme impecabilă și ne-am putut deplasa rapid și voinicește. Terminând în timp record (2 ore pe creastă) am putut să ajungem devreme jos.

Tot cu Active Travel și tot cu un turist din SUA, am parcurs traseul de la poalele masivului: Fântâna lui Botorog-Satul Măgura-Satul Peștera-Prăpăstiile Zărneștiului. O bună ocazie pentru oaspete de a admira peisajele carpatine, laolaltă cu crâmpeie din viața muntenilor zonei.

Intercalat printre atâtea ture în Piatra Craiului am mai găsit timp și pentru alte masive. Astfel am ”aterizat” în Ciucaș, la fosta cabană Muntele Roșu. De aici am urcat în creastă, în punctul La Răscruce. Trecând peste Vârful Gropșoarele am intrat în abruptul cu același nume. Am urmat în sens descendent traseul de alpinism Coama Scurtă sau Cetatea Gropșoarelor, pe care l-am parcurs până în zona de pădure de la poale printr-o suită de rapeluri și coborâri expuse prin zone friabile. Ne-am bucurat de singurătatea locurilor și de prezența caprelor negre. Am profitat pentru un scurt segment de urmele de urs din noaptea precedentă.

Bucegii ne-au oferit o fereastră de vreme bună și am urcat pe Vârful Vânturiș de la cabana Dichiu, pe o zăpadă când adâncă și cu crustă, când moale și apoasă, în funcție de expunerea la soare a pantelor. Din Valea Izvorul Dorului ne-am întors pe versantul nordic al vârfului și am revenit la șoseaua înzăpezită.

Am reușit, printre picături, să ne folosim puțin și abilitățile de monitor de schi alpin. La Sinaia am fost inițiatori pentru o familie cu doi copii extrem de simpatici și receptivi. În cadrul a două escapade pe pârtiile din Valea Soarelui și Valea Dorului, am ”pornit la drum” echipa care la anul va avansa cu siguranță la următorul nivel.

Nu am uitat nici turele cu câinii, iar poalele Pietrei Craiului au fost una dintre zone. Cu plecare din parcarea de la bariera din Prăpăstiile Zărneștiului, am urmat drumul forestier spre cabana Curmătura. În Poiana Curmăturii am decis să coborâm pe traseul care urmează valea omonimă și am reajuns la punctul de pornire.

A doua tură cu cățeii Scott și Enya a fost alături de Back to nature la picioarele Ciucașului. S-a urcat pe Valea și prin Cheile Babarunca, zăpada fiind exact ce am căutat și am găsit aici din belșug.

Pe o vreme mai caldă și însorită am dat o raită în zona satului Șirnea. Aici cățeii s-au jucat câteva ore în Curmătura Groapelor, loc ideal pentru alergat și mișcare.

Puțina zăpadă căzută în această lună ne-a permis doar o singură excursie pe schiuri de tură. Zona superioară a Sinaiei (Vârful Cu dor-Vârful Furnica) ne-a pus la dispoziție pantele sale domoale, dar și intervalele dintre pârtiile amenajate. Ieșirea a fost, din nou, alături de Back to nature.

Am integrat în programul nostru și o tură la Ferma de biodiversitate de la Cobor. Proprietate a Fundației Conservation Carpathia, acest loc unic este o oază de viață domestică, dar și de respect și protecție a animalelor considerate îndeobște utilitare. Aici oaspeții au putut admira și mângâia caii, poneii, vacile din diverse specii (sura de stepa, de exemplu), dar și păsările de curte rare.

Nelipsiții câini și omniprezentele pisici s-au integrat perfect în peisajul colinar al Transilvaniei rurale. Gospodăriile amenajate în stil tradițional s-au adaptat perfect la îmbunătățirile și la dotările moderne neinvazive. Un exemplu de bune practici și cooperare între comunități.

Zăpada a revenit în forță și am putut organiza o ieșire pe rachete de zăpadă alături de Active Travel. Cu plecare de la Predeal (zona Cioplea) am urcat la cabana Susai și am culminat pe Clăbucetul Azugii, după o frumoasă escapadă prin nămeți. Retragerea a fost pe același traseu, după un tur de orizont de pe acest vârf izolat și plasat excentric.

Am revenit în Piatra Craiului unde am urcat pe vârful cel mai înalt. Piscul Baciului, denumit și La Om, a fost atins cu plecare din satul Peștera prin Șaua Joaca, punctul La Table (Șaua Vlădușca) și refugiul Grind I. De la acest adăpost important am urmat Muchia Colții Găinii până în punctul somital. Retragerea a fost pe fix același traseu.

O scurtă plimbare prin poienile Curmăturii, ne-a dat prilejul să ne testăm rezistența la gerul aspru de -15 grade Celsius. Nu degeaba ianuarie este luna supranumită gerar!

Vom încheia cu o tură externă, mai exact în Munții Rila din Bulgaria. Pe o vreme perfectă am urcat cu un mic grup Vârful Musala de 2925m. Nu doar cel mai înalt din țara vecină, dar și punctul culminant al Peninsulei Balcanice, acest pisc este o bună ocazie de a evada din Carpații românești, dar și o oportunitate de a experimenta o altitudine ceva mai mare decât la noi. Vârful a fost urcat la colțari și piolet, dar și pe schiuri de tură. Excursia a fost organizată împreună cu Back to nature