Tag Archives: ture cu turiști străini

Colaborări

Posted on by

În sezonul de vară, în afara turelor din Alpi și a câtorva ieșiri de alpinism-carpatism, ne-am dedicat drumeției, atât cu adulți, cât și cu copii.

Astfel, am colaborat cu câteva agenții și am realizat câteva ture foarte interesante în zone pitorești. Normal, doar n-o să mergem unde e urât și anost!

Cu “Romania Active” am ghidat un grup de turiști francezi, seniori (între 54 și 77 ani), în Obcinele Bucovinei și Munții Maramureșului. Au fost parcurse trasee către obiective importante (mânăstiri, biserici de lemn, sate izolate, vârfuri vulcanice etc) pe jos, fără mijloace auto. Ospitalitatea localnicilor, calitatea clienților și perfecta organizare (meritul Ralucăi Teodor – Romania Active) au dus la o reușită totală. Fără sincope și evenimente neplăcute am străbătut într-o manieră inedită două zone aparte din nordul țării. Despre turele cu turiști străni am mai scris și n-o să epuizez subiectul acum. O să spun doar atât: este “altceva”. Cine are urechi de auzit să audă.

Cu “Picior de plai“ am colaborat la câteva ieșiri de o zi în Ciucaș (2 ture distincte), Iezer-Păpușa, Făgăraș, Munții Baiului, Bucegi. Împreună cu colega mea, Andreea Nuță, am ghidat grupuri de turiști de nivel mediu (spre avansat) către zone ultracunoscute din Carpați: Creasta Gropșoarele-Zăganu, Cheile Văii Stânei, Lacul Iezer, Vârful Iezerul Mare, Vârful Lespezi (2522 m), Traversarea Munților Baiului din Azuga în Trăisteni, Polițele Barbeșului etc.

Pasiunea și entuziasmul puse în joc de Daniel Iancu (“Picior de plai”), coroborate cu profesionalismul nostru, au dus la reușita turelor. Satisfacția supremă este, mereu, recurența cu care clienții revin în turele noastre.

Am lăsat la sfârșit, dar nu pe ultimul loc, taberele cu copii organizate de “Himalaya Travel”. Un loc aparte în activitatea noastră, dar niciodată de neglijat (doar trebuie să avem grijă de succesorii noștri!) taberele din Retezat (7 august – 20 august) au strâns anul acesta 58 copii care au participat. Au fost atinse vărfurile Peleaga (2509 m) și Păpușa (2508 m), dar și Custura Bucurei, Judele sau Păpușa mică, mai scunde, dar deloc de ignorat.

Ca activități pentru cei mici aș aminti drumeții către Cabana Buta, laguna din Valea Pelegii sau Curmătura Bucurei, dar și jocuri cu mingea sau altele (deh… lipsa semnalului GSM duce la reîntoarcerea către copilăria activă și, de ce nu?, reală. Sau, oricum, nu virtuală.)

Nu s-a terminat, “va urma” (ca în serialul Dallas). Începe toamna. Mult mai multă liniște și mai puțină căldură. Vom reveni cu detalii despre tabere și ture de drumeție.

 

 

Drumeție cu turiști britanici

Posted on by

Experiența lucrului ca ghid cu turiști străini este una extrem de interesantă și inedită.

Pentru o săptămână, mai exact cea de la sfârșitul lui septembrie, am însoțit un grup de 9 britanici pe trasee de drumeție în Bucegi. Menționez ca făceau parte dintr-un club de turism care număra peste 200 persoane, club aflat printre alte 500 de asemenea asociații din Marea Britanie.

Din capul locului se simte diferența de abordare din partea lor ca plătitori / clienți față de alte grupuri cu care am mai fost.

Se autoevaluaează foarte corect, își stiu foarte bine drepturile și obligațiile, pun întrebări pertitente și întotdeauna la obiect, iar ce se stabilește din capul locului rămâne, în linii mari, bătut în cuie.

Astfel, am fost întrebat “câți kilometri are tura?” Trebuie să primească explicații pe întelesul lor: cum se poate transforma distanța pe orizontală (în kilometri) în diferență de nivel (în sute de metri) și cum se raportează totul la unitatea de timp (ore/zile). Evident, ținând cont și de dificultatea pasajelor.

După ce am prezentat traseul pe scurt, cu detalii privind durata și dificultatea, locurile unde putem lua masa etc nu mi s-a mai pus nicio întrebare aiuristică sau deplasată.

Am fost lăsat să-mi fac meseria de ghid pentru care am fost angajat și plătit, fără răzgândiri și toane de moment.

Întrebări și obiecții de genul: “ai spus ca nu mai urcăm!” sau “cât mai avem?” sau “mai e mult?” nu am auzit de la nimeni în timpul turelor.

Este destul de greu de gestionat un grup de 9 persoane cu vârste între 50 si 75 ani pe traseele din munții noștri dacă ei nu sunt pregatiți mental și nu sunt informați corect.

Surprize neplăcute au fost, ele nu lipsesc niciodată: vreme infectă cu ploaie și temperaturi foarte scăzute, ceață și, deci, vizibilitate aproape zero, cabane închise când ți-era lumea mai dragă sau deschise, dar cu bucătaria nefuncțională etc.

Fiind britanici, ploaia nu i-a deranjat în niciun fel, din contră, se aflau pe un teren cu care erau obișnuiți. Pura plăcere de a face mișcare, fără prea mari recompense din cauza vremii neprielnice, a fost motorul fiecaruia dintre ei.

Ce vreau să subliniez este că, dacă iți faci treaba cum se cade și profesionist, cu acest gen de clienți nu ai probleme. Dar mentalitatea lor, spiritul sportiv și apetența pentru aventură iți ușurează mult munca, atât cea de pregătire a turei cât și cea de ghidărie efectivă. Trebuie să respecți însă și tu ca ghid regulile de bază ale meseriei și să nu te bazezi doar pe improvizație și noroc.