Am deschis luna cu ziua păcălelilor în Piatra Craiului unde am urcat pe Vârful Turnu dinspre cabana Curmătura cu revenire pe același traseu. Nu a fost propriu-zis o tură grea, dar ploaia cu tunete și fulgere, zăpada apoasă și grea nu ne-au permis să realizăm un circuit așa cum ne-am fi dorit. Am ales să facem vârful dus-întors, variantă mai dificilă tehnic vorbind, dar mai sigură din punct de vedere al pericolului avalanșelor

Ne-am mutat apoi către vecinul mai impozant dinspre vest, Făgărașul. Pe o zăpadă perfectă, condiții meteo cu cer senin și temperaturi scăzute, am ieșit în creasta principală. Traseul a fost: satul Sebeșu de sus-Culmea Moașei-cabana Suru-Vârful Moașa. Din cauza orei înaintate și a amenințării viscolului (prognozat, de altfel), am coborât la cabană și am continuat pe Valea Moașei în jos către sat. O mică deviație spre Cascadele Moașei a fost binevenită, mai ales în acest sezon în care debitul râului este impresionant. Orice ieșire de iarnă în creasta Făgărașului este o experiență de neuitat.

Prin februarie am fost contactați de un alpinist englez care își dorea să petreacă 4 zile în Carpați.

Cu el am realizat două ture distincte, cu o jumătate de zi pauză.

Prima a fost Creasta Nordică a Pietrei Craiului pe ruta: Zărnești-cabana Curmătura-Vârful Turnu-Vârful Ascuțit (unde am înnoptat la refugiu în condiții de bivuac). A doua zi am continuat peste Țimbale, Vârful Sbirii și Clăile Căldării Ocolite spre Vârful La Om. După atingerea celui mai înalt punct din masiv, am coborât pe Muchia Colții Găinii spre refugiul Grind și apoi prin Cheile Pisicii spre Zărnești.

Condițiile au fost bune, zăpada tare și înghețată în prima parte a zilei, de care am profitat din plin.

A doua tură a început în seara zilei următoare cu urcare spre cabana Mălăiești din Bucegi. Am adoptat această strategie pentru a porni în ultima zi spre Vârful Omu prin Hornul Mare al Mălăieștilor. Vremea nu a fost prea plăcută pe creastă, cu ceață și vizibilitate zero, dar urcarea pe horn a fost făcută în condiții de maximă siguranță la ora la care am pornit.

Cabana Omu fiind acoperită în întregime am reușit să urcăm direct de pe ea pe stânca binecunoscută care reprezintă cel mai înalt punct al Bucegilor.

A urmat un episod de iarnă dur care însă nu ne-a ținut în casă. Am revenit în Piatra Craiului pentru două ture la câteva zile distanță între ele.

Prima a fost: urcare pe Padinile Frumoase la Vârful Ascuțit, apoi continuare spre nord pe creasta principală cu coborâre peste Vârful Turnu.

A doua: urcare pe Padinile Frumoase la Vârful Ascuțit, apoi continuare spre nord pe creasta principală cu coborâre pe traseul Lehmann, pe varianta de iarnă.

De fiecare dată am făcut urme la urcare, evitând cu grijă riscul de avalanșă. Dinamica iernii este impresionantă, iar avalanșele și cornișele fac parte din această caracteristică.

Intercalată între aceste ture a fost o altă ieșire în Ciucaș. A fost urcat Vârful Bratocea pe muchia omonimă într-o plăcută drumeție de iarnă-primăvară.

Au fost folosiți colțarii pe traversări, dar excursia a rămas la capitolul drumeție.

Ca să ne plimbăm și cu prietenii patrupezi am parcurs un traseu în Măgurile Branului, într-o frumoasă zi de autentică primăvară. Rasa border collie are nevoie de multă activitate și nu pierdem nicio ocazie să-i scoatem pe sus unde se nimerește, înainte de a urca ciobanii cu oile și câinii lor.

Cu o echipă entuziastă am petrecut apoi două zile plăcute în cadrul a două drumeții consecutive în Piatra Craiului și Măgurile Branului.

Am traversat Piatra Mică din Poiana Zănoaga spre Șaua Crăpăturii și cabana Curmătura. Un traseu clasic cu largi perspective asupra crestei principale, potrivit pentru drumeții începători-medii.

Vremea s-a înrăutățit peste noapte și a nins foarte mult pentru această perioadă, dar am văzut partea plină a paharului și am traversat Măgurile Branului în decor autentic de iarnă.

Urcare pe la Castelul Bran (Muzeul Vămii Bran) și continuare pe creastă, prin poieni și fânețe îngropate în zăpadă și apoi coborâre din Șaua Măgurii în satul Tohănița.

Continuând seria colaborărilor cu Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures (FPOA) am organizat pentru bipezi și patrupezi o tură de drumeție pentru persoane însoțite de câini în Munții Baiului. Au fost urcate dinspre Azuga vârfurile Cazacu și Dutca din creasta principală.

Împreună cu prietenii noștri devotați ne-am bucurat de zăpadă și de plaiurile vaste ale Baiului.

Ne-am luat după aceea un mic concediu și am plecat cu ambii căței în Munții Șureanu. Mai exact în grupa Munților Orăștiei, unde am vizitat la pas, fără access cu mașina, cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, Piatra Roșie, Blidaru, Costești (Cetățuia). A fost o bucurie enormă să fim doar noi pe aceste meleaguri încărcate de istorie și cultură.

O altă zi din vacanță am petrecut-o la Fundătura Ponorului, un loc de basm, izolat și pitoresc, de care ne-am bucurat fix la timp înainte de a fi ocupate de turmele de oi.

Am revenit la treabă cu o drumeție pentru părinți și copii în zona Moeciu de sus, la poalele Bucegilor. Pornind de la Amfiteatrul Transilvaniei am urcat spre fosta casă de vânătoare din Poiana Guțanu. Copiii au putut astfel lua contact cu viața de zi cu zi a localnicilor, cu animalele lor, dar și cu obiceiurile locului, toate într-un decor de poveste oferit de abrupturile Munților Bucegi.

Pentru a ne pregăti suplimentar (în plus față de experiența noastră personală), pentru sezonul care va începe în curând, alături de Fundația Conservation Carpathia am participat la un training practic în zonele în care vom merge toată vara și toamna cu turiști.

Pe lângă urcare la observatoarele Richita, Bunea, Comisu 1 și 2, am luat contact cu echipa de la departamentul de biodiversitate, cu colegii ghizi, cu rangerii și cu aproape tot staff-ul Fundației.

Am montat camere de monitorizare a faunei, am fost în zonele colonizate cu zimbrii și castori, am învățat multe lucruri noi despre urși, căprioare, râși, lupi, mistreți etc.

O bună parte din această lună ne-am rezervat-o pentru pregătirea și calificarea personale.

Astfel, avem un membru înscris la cursul de leader montan atestat internațional în cadrul SGLM.

Admiterea a fost o tură în Munții Trascăului și un test practic și teoretic în localitatea Rîmetea.

Piatra Secuiului, Cetatea Trascăului, Grota Studenților și alte comori ale Trascăului au fost sarea și piperul acestui esențial curs de calificare.

Totodată avem un alt membru al echipei participant la cursul de ghid național. Ocazie cu care a fost efectuată și o deplasare în Bulgaria la Castelul de la Balcik al Reginei Maria.

Aceste două atestate ne vor oferi oportunitatea legală de a ne extinde activitatea în alte domenii legate de turismul montan și cultural.