Pentru că skiorul de tură nu ține cont de sărbători și nu are nevoie decât de zăpadă sub tălpicile skiurilor, am profitat de încă 3 zile de umblat pe vârfurile Vânturiș și Vârful cu Dor, prin văile și culoarele îndopate cu zăpadă din zonă.
Am combinat apoi skiul de tură cu skiul alpin în Poiana Brașov urcând și coborând pe pârtii sau pe lângă ele la -15 grade, sub bătaia tunurilor de zăpadă care ne făceau să ne simțim ca Nansen când traversa Groenlanda. Doar că el a mers câteva luni, iar noi doar 2 zile. Alte vremuri… Era și Nansen mai tânăr.