Tag Archives: ture în Bucegi

Iarnă pentru o zi

Posted on by

A fost, da, iarnă pentru o zi. Cu tot ce trebuie: zăpadă, viscol, ger. N-am putut să ne abținem și am mers să vedem cu ochii noștri, să intrăm, chiar dacă știam că temporar, în sezonul care ne place cel mai mult. Am urcat pe Valea Morarului care ne-a primit cu ceață și zăpadă pulver în care intram până la șold, pentru ca sus să ne ia în primire un viscol puternic. Am ieșit cu fețele biciuite de acele de gheață pe Creasta Morarului și am coborât pe firele secundare ale Văii Cerbului prin zăpada afînată care ne trecea de genunchi. Vântul nu s-a potolit decât în zona de pădure din dreptul Văii Seci a Coștilei. Astfel, am parcurs mai mult de jumătate din traseu la minus -10 grade Celsius grație vântului puternic.

Numeroasele urme de urs din zonele forestiere ale ambelor văi ne-au demonstrat că nu suntem singurii care preferă iarna. Câinele ’’împrumutat’’ de la Gura Dihamului ne-a însoțit întreaga zi, ca un partener fidel și experimentat. Am asistat și la o luptă pentru supremație între doi țapi de capră neagră. A învins cel mai matur, tânărul fiind aruncat cca. 12m în gol de pe o stâncă în zăpada mare și moale care i-a amortizat șocul. L-a trimis să mai ’’citească’’ teoria…

Am folosit practic echipamentul de iarnă (bocanci cu talpă rigidă, parazăpezi, colțari și piolet) fără de care n-aveam ce căuta pe acolo.

La două zile după această ieșire ’’de iarnă’’, temperaturile au crescut și s-a topit 99% din zăpadă. Toamna a revenit în forță și noi am reluat turele de alpinim și drumeție specifice în acest anotimp.

Ture de toamnă 2018

Posted on by

Pentru că vremea bună și stabilă de toamnă a permis ne-am ’’jucat’’ mai mult în zonele de abrupt ale Bucegilor și Pietrei Craiului parcurgând mai multe trasee clasice de alpinism sau nemarcate.

Mai exact, în Bucegi am însoțit clienți pe Valea Gălbenele (firul principal, firul secundar și Hornul dintre fire), Valea Mălinului, Valea Seacă dintre Clăi, Valea Comorilor din Jepii mici, Vâlcelul Mortului din Caraiman, Hornul cu Florile, Valea Morarului, Brâna aeriană, Acele Morarului, Colțul Gălbenele.

În Piatra Craiului am parcurs Padina lui Călineț, Valea Podurilor, Valea Vlădușca, Brâul de mijloc, Vâlcelul cu fereastră.

Am avut parte de ambele tipuri de stâncă, conglomerat și calcar, care sunt predominante în aceste două masive.

De asemenea, nu am uitat nici drumeția și am dedicat două ture pentru Vârful Moldoveanu 2544m urcat prin Valea Viștei și creasta Pietrei Craiului în sensul nord-sud (Vf. Turnu-Șaua Funduri).

O tabără de mountain biking cu copiii în Munții Mehedinți a încheiat anul acesta seria colaborărilor cu Himalaya Travel cum nu se putea mai bine.

Alături de ’’Picior de plai’’ am ghidat pasionați de drumeție în Bucegi (Vf. Omu 2507m, Vf. Bucura Dumbravă 2500m, Vf. Bucșoiu 2492m, Valea Cerbului), Piatra Craiului (Vârful Ascuțit 2150m) și Făgăraș (Vf. Vânătoarea lui Buteanu 2507m, Vf. Lespezi 2522m, Cornul Călțunului 2510m).

Alpinism, drumeție și tabere mai-august 2018

Posted on by

În sezonul cald am reușit să ne strecurăm printre ploile cu care vara aceasta ne-a pedepsit și ne-am ’’ocupat’’ puțin de zonele alpine din Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș și nu numai.

La început pe zăpadă, deci încă folosind colțarii și pioletul, apoi trecând treptat la echipamentul de vară, am parcurs cu diverse grupuri mici și medii traseele cărora toată iarna le-am dus dorul. Au fost parcurse Valea Coștilei cu coborâre pe Creasta Văii Albe și Brâna aeriană, creasta Padinei Crucii și Acele Morarului în Bucegi. În Piatra Craiului am fost pe Brâul Ciorânga mare (ambele ramuri), Valea Podurilor, Vâlcelul Caprelor.

Făgărașul ne-a suportat pe Custura Ciobanului, Muchia Vârtopel-Arpășel, Piscul Bâlei și Piscul Laiței.

Am fost și în Parâng unde am urcat câteva culoare cu zăpadă în zona căldărilor Roșiile și Gâlcescu în prima parte a intervalului.

Colaborările cu ’’Picior de plai’’ au continuat și în acest sezon, reușind să ducem la bun sfârșit drumeții frumoase în Munții Baiului (Poiana  Narciselor și Vf. Baiul Mare), Bucegi (traversare Râșnov-Mălăiești-Țigănești-Clincea-Bran), Piatra Craiului (Vf. La Om 2238m), Făgăraș (Vf. Negoiu 2535m, Vf. Lespezi 2522m, Cornul Călțunului 2510m, Vf. Mușeteica 2448m) și interesanții Munți Grohotiș unde am făcut o frumoasă traversare.

Cu Himalaya Travel ne-am ocupat și de cei mici, ca de obicei. Mai exact în cadrul a două tabere de mountain biking cu copiii la Viștișoara (Făgăraș) și la Râșnov. Am pedalat cu mic, cu mare zeci de kilometri pe drumuri forestiere bucurându-ne de solitudinea și liniștea locurilor. O activitate pe cât de ecologică pe atât de sănătoasă pentru toate vârstele.

Mai amintesc și de cele câteva drumeții pe care le-am organizat noi pe creasta Pietrei Craiului, în Retezat (zona Văilor Stânișoara și Ștevia), Făgăraș (Vf. Vânătoarea lui Buteanu 2507m, Valea Paltinului, Valea lui Stan) și în Bucegiul nordic (Valea Gaura, Culmea Clincea, Vf. Lancia).

Alpinism februarie-aprilie 2018

Posted on by

A doua jumătate a iernii am împărțit-o între alpinism și drumeție pe rachete.

Vârful Urlea din Făgăraș a fost urcat în două zile de muncă prin zăpadă mare, cu o noapte petrecută la refugiul din Șaua Moșuleții. Cu apropierea pe rachete și finalul la colțari și piolet am urcat un vârf important din creasta principală a Făgărașului.

Ne-am mai îndeletnicit și cu un stagiu de inițiere în alpinism de iarnă la cabana Padina. Cu această ocazie participanții au învățat mersul cu colțarii și pioletul, utilizarea corzii,  rapelul, asigurările și autoasigurările, căutarea victimelor în avalanșe, dar și deplasarea pe rachete cu bețele de tură. Am făcut exerciții în Valea Horoabei, Șaua Strunga și Vârful Colții Obârșiei.

Un mic atelier despre avalanșe am organizat apoi în Valea Sâmbetei, zona fiind celebră pentru frecvența acestui fenomen natural despre care trebuie să știe fiecare montaniard și să-l respecte ca atare.

Cu ’’Picior de plai’’, cu care colaborăm cu succes de un an, am făcut drumeții frumoase de iarnă în Cozia (Vârful Ciuha Mare pe la Mănăstirea Stânișoara), Ciucaș (Vârful principal), Piatra Dragoslavelor din Masivul Leaota, dar și circuitul cheilor din Piatra Craiului (Prăpăstiile Zărneștilor, Cheile Pisicii, Cheile Brusturetului, Cheile Dâmbovicioarei). În cadrul tuturor acestor ture de drumeție ne propunem să ridicăm nivelul participanților, nu doar să îi tratăm ca pe o turmă de clienți plătitori, iar noi să ne metamorfozăm în tăietori de bilete.

Nu ne-am ținut departe de creasta Pietrei Craiului, revenind de câteva ori în zona nordică a ei cu aceeași plăcere ca în fiecare iarnă.

Valea Mălăiești și Creasta Padinei Crucii au mai fost țintele noastre, ture deja devenite clasice și de tradiție pentru noi.

De curând, profitând că avalanșele au obosit, am urcat pe zăpadă dură Valea Colților și am coborât pe Valea Gălbenele, ture în Coștila, masivul cel mai cunoscut din Bucegi pentru multitudinea traseelor de alpinism.

Alpinism decembrie-ianuarie 2018

Posted on by

Skiul de tură nu ne-a răpit tot timpul și toată energia, așa că a rămas destul din ambele pentru a organiza câteva ieșiri de alpinism și drumeție pe rachete de zăpadă.

Când vremea și zăpada ne-au permis am parcurs de câteva ori Vâlcelul cu fereastră din Piatra Craiului, urcându-l și coborându-l fără să ieșim în creastă, riscul de avalanșă fiind mare mai sus de fereastra propriu-zisă. S-au urcat la doi pioleți majoritatea obstacolelor și s-a coborât în rapel.

Un alt traseu deosebit de frumos a fost traversarea din Bran în Râșnov peste Munchia Clincea – Vf. Țigănești – Valea Țigănești – Padina Crucii – Cabana Mălăiești. Profitând de zăpada excelentă și sigură am parcurs traseul într-o zi lungă și geroasă.

În Piatra Craiului a fost traversată Piatra Mică din Poiana Zănoaga peste vârf (1816 m) până în Șaua Crăpăturii. Zăpada necălcată și afânată din zonele de pădure a fost ’’îmblânzită’’ de rachete, iar zona de stâncă și abrupt am trecut-o cu colțari și piolet.

Tot în ’’Crai’’ am urcat până la Cabana Acunsă sau Refugiul Speranțelor pe la Peretele Malul Galben pe rachete și colțari. Zăpada apoasă, mare și grea ne-a stors de energie vreme de aproape 6 ore și a făcut din această tură aparent banală o încercare de voință și forță.

Tot profitând de zăpada tasată și fără risc de avalanșă am urcat și Varful Ascuțit pe un vânt care avea suficienți km/h ca să nu putem merge în două picioare prea mare distanță. Coborârea am facut-o pe Valea Crăpăturii care, după o zi în care am avut parte de rafale serioase, părea o oază de liniște și calm.

În Făgăraș am urcat pe piciorul Piscul Negru până pe vârful cu același nume, 2244m, pe o diferență de nicel de 1000m din Transfăgărășan. Am putut ”admira” nenumărate avalanșe numai bune de studiat din locul sigur în care ne aflam. Inițial pe rachete, apoi pe colțari am urcat acest vârf puțin umblat al Făgărașului.

Tura pe rachete cea mai închegată și coerentă a fost urcarea pe Vf. Piatra Mare după ninsoarea abundentă de la sfârșitul lui ianuarie.

Nu în ultimul rând am să amintesc și tura de pe Vârful Musala (2925 m) din Bulgaria. Pe vreme grea (vânt infernal, lapoviță, ceață densă) am urcat cel mai înalt vârf din Peninsula Balcanică, ajutați de rachetele de zăpadă care ne-au scutit de efortul spargerii potecii până la baza abruptului final unde am putut folosi colțarii și pioletul.

Ski de tură decembrie-ianuarie 2017-2018

Posted on by

Au trecut deja primele luni de iarnă și ne putem lăuda cu câteva ieșiri la ski de tură pe care le-am organizat și care au ieșit foarte bine.

În Bucegi am parcurs de mai multe ori, cu grupuri diferite, ruta Sinaia – Vf. Furnica – Valea Dorului – Vf. Cocora – Plaiul lui Păcală – Cabana Padina.

Am urcat Vârful cu dor și am coborât văile domoale care-l despart de fratele său sudic, Vârful Vânturiș, dar și celebrul drum al lui Butmăloiu care leagă Hotelul Peștera de Sinaia.

Am traversat Munții Fitifoiului și Dihamului prin zăpadă pulver imensă, visul oricărui skior de tură. Văile Iadului, Leucii, Joița precum și mulți kilometri de drumuri forestiere neumblate și înzăpezite au fost parcurși cu ocazia aceasta. Am mers pe skiuri 26 km în tura respectivă.

În Iezer-Păpușa am urcat și coborât Culmea Văcarea pe cod galben de ninsoare și viscol. O adevărată provocare pe ceață și vreme dură.

Piatra Mare a fost traversată pe ruta Dâmbul Morii – Drumul Familial – Cabana Piatra Mare – Vf. Piatra Mare – Cascada Tamina – Timișul de sus. Cu ocazia aceasta a fost coborât și urcat înapoi unul dintre firele Văii Pietrei Mici, fir care pleacă de sub vârful principal, pentru plăcerea oferită de zăpada perfectă pentru skiat. S-au adunat 13 km de mers cu skiurile în picioare.

Plănuim în continuare ture interesante de ski, sperând că iarna, după ce a revenit în forță, nu va da înapoi făcând loc prea devreme primăverii.

Traversarea de la cabana Sâmbăta la fosta cabană Urlea, parcurgerea integrală a crestei Munților Iezer-Păpușa, Arcul Bucegilor pe ruta Vf. Furnica – Babele – Omu – Bucura – Doamnele – Șaua Strunga – Deleanu – Lucăcilă – Bolboci și altele asemenea ne așteaptă.

Iarnă timpurie sau Creste înzăpezite în octombrie

Posted on by

Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la iarnă mă entuziasmez brusc și nu te mai înțelegi cu mine până nu o văd cu ochii mei.

De curând, mai exact în octombrie, am avut parte de două ture de iarnă autentică în Făgăraș și Bucegi. Aici am „admirat” primele avalanșe din acest sezon.

În ambele masive, la peste 1800 m altitudine, am organizat două ieșiri de alpinism în condiții tipice pentru lunile decembrie-martie, deci mult mai târziu din punct de vedere calendaristic.

Muchia Lespezi-Negoiu și Muchia Bâlei din Făgăraș ne-au pus serios la treabă: spart urme până la baza traseelor, risc de avalanșă moderat, cornișe și viscol. Aflate la altitudine mare (peste 2200m) aceste două creste sunt rute clasice de alpinism de iarnă, punând probleme diverse, dar oferind deopotrivă satisfacții mari. Aeriene și expuse în sezonul alb, nu oferă condiții ușoare de retragere, acest aspect complicând ascensiunea, forțați fiind să terminăm traseul sau să ne retragem la nevoie pe aceeași rută.

În Creasta Padinei Crucii din Bucegi am intrat urcând un culoar abrupt direct din ultima căldare a Văii Mălăiești, ceea a sporit ineditul ascensiunii. Traseu rar parcurs iarna, cu rocă friabilă, asigurări precare și treceri expuse, pune și probleme de orientare uneori. Nu este chiar același lucru dacă, din cauza condițiilor meteo, se deviază cu câțiva metri într-o direcție sau alta. L-am terminat cu bine și am coborât pe Hornul Mic din valea mai sus amintită.

Buna pregătire fizică și tehnică a echipelor, împletită cu cunoștințele și priceperea noastră au dus la succesul turelor, dechizând astfel sezonul hivernal.

Când scriu aceste rânduri, zăpada se va fi topit deja, iarna retragându-se acum doar pentru a reveni în forță. Sperăm…

Un album găsiți pe pagina noastră de facebook

https://www.facebook.com/alpinechallengero/

Primăvară cu echipament de iarnă

Posted on by

Pentru că luna mai a păstrat ceva zăpadă și pentru noi pe culoarele văilor alpine am organizat mai multe ture pe astfel de trasee.

Au fost parcurse cu colțari și piolet în Bucegi:

– valea Bucșoiului cu coborâre pe firul secundar al Văii Morarului;

– valea Caprelor cu coborâre pe Brâna Caprelor (tot în zona nordică Mălăiești-Bucșoiul).

În Piatra Craiului am urcat pe Padina lui Călineț, iar retragerea am făcut-o pe Brâul Ciorânga Mare.

Pe parcursul sutelor de metri urcați și coborâți am întâlnit zăpadă în toate stările (când dură – firn, când apoasă apoi solidă și compactă sau plină de rimaye, oarecum echivalentul crevaselor din munții înalți).

Săritori parțial descoperite ne-au pus probleme specifice mersului în teren mixt, din nou un antrenament bun pentru condițiile din Alpi sau Caucaz.

Ski de tură pe Valea Morarului

Posted on by

Nu am renunțat la skiul de tură și nici nu vom renunța atât timp cât va mai exista o mică șansă de a găsi câteva sute de metri de zăpadă ascunși pe undeva.

Astfel, într-o zi din timpul săptămânii, am urcat la colțari și piei de focă pe Valea Morarului.

Coborârea pe aceeași vale a fost mai grea decât ne așteptam din cauza căldurii care a stricat zăpada destul de rău, facând-o apoasă și grea.

Dar totul a decurs bine și am avut parte de o tura reusita, cu siguranță una dintre ultimele ieșiri la ski din acest an.

Traversare Râșnov-Bran pe skiuri de tură

Posted on by

Pentru că a mai rămas zăpadă suficientă în nordul Munților Bucegi, la sfârsitul lui martie, în timpul săptamanii, am realizat o frumoasă traversare a masivului pe skiuri de tură.

Plecând din Valea Glăjăriei am urcat parțial pe picioare, parțial pe skiuri până la Cabana Malaiești (45 de minute in clăpari până la băncuța de la “râpă” și apoi pe foci).

Urcușul până la baza Hornului Mare s-a desfășurat în condiții excelente (în prima căldare trecând peste urmele unei avalanșe de dimensiuni medii venită dinspre Padina Crucii).

Hornul a fost urcat la colțari și piolet, zăpada fiind înghețată bocnă.

Am coborât apoi pe Valea Gaura prima caldare și pragul următor pe skiuri, iar culoarul de la capătul pragului către căldarea inferioară a fost coborât din nou la colțari și piolet.

Ne-am mai chinuit apoi în porțiunile de pădure și prin poienile de deasupra stânei, apoi am urcat în Șaua La Polițe pe uscat.

Dacă mă întrebați cum se urcă pe pietre și printre rădăcini în clăpari de tură și cu skiurile în spate agățându-se de toate crăcile, vă spun: există o singură tehnică – înjurând.

Surprinzător, am mai putut skia, chinuit ce-i drept, încă câteva sute de metri spre Valea Poarta pe traseul care ocolește Vârful Gogu Noaghiei.

În zona La Polițe nu am fost singuri, ci un urs, ale cărui urme le-am remarcat încă de pe vale, ne-a însoțit invibil, dar prezent precum conștiința noastră. Era și pentru el o zi liberă și liniștită din timpul săptămânii.

Sperăm să mai țină zăpada cel puțin 2 săptămâni pentru că mai avem multă treabă în zonă.