Bilanțul lunii februarie 2025

Am pornit luna februarie în forță cu o ascensiune pe Albișoara Crucii, urmată de o coborâre pe Valea Albă. Evenimentul a fost creat de Back to nature, iar noi am alături de cei mai apropiați colaboratori ai noștri pe partea de alpinism. Pentru că despre alpinism pur, clasic, este vorba pe aceste văi emblemă ale Bucegilor. Panta accentuată și săritorile parțial descoperite au alternat, făcând din această tură una angajantă și solicitantă. Fără pericol de avalanșă, coborârea pe Valea Albă a fost elementară și s-a desfășurat rapid și în condiții sigure.

Pentru că Active Travel a hotărât să își pună în portofoliu și ture de iarnă, am participat la câteva dintre acestea. În Piatra Craiului am fost în două excursii aproape identice, cu clienți din Statele Unite.

Aria a fost Prăpăstiile Zărneștiului – Cabana Curmătura și poienile de pe traseu. Frigul pătrunzător, ger în adevăratul sens al cuvântului, a fost o adevărată provocare pentru participanții veniți din zonele calde ale Americii de nord.

Au urmat apoi două ture consecutive pe creasta principală a Pietrei Craiului.

Prima: Fântâna lui Botorog-Cabana Curmătura-Padinile Frumoase-Vârful Ascuțit-Vârful Padinei Popii-Șaua Padinei Închise-Hornul Găinii-Cabana Curmătura-Fântâna lui Botorog. Condiții acceptabile de zăpadă, cam puțină pentru gustul nostru, dar cu avantajele ei (deplasare mai ușoară, risc de avalanșă insignifiant). A fost, practic, o bucată din Creasta Nordică a Craiului cu coborâre pe ruta Hornului Găinii, una dintre cele mai rapide căi de a ajunge la bază.

A doua a fost în partea opusă a crestei: Fântâna lui Botorog-Cabana Curmătura-Padinile Frumoase-Vârful Ascuțit-Țimbalele (Țimbalul Mare, Vârful dintre Țimbale, Țimbalul Mic)-Vârful Zbirii-Clăile Căldării Ocolite-Vârful La Om (Piscul Baciului)-Muchia Colții Găinii-Refugiul Grind I-La Table-Prăpăstiile Zărneștiului-Fântâna lui Botorog. O tură lungă, cu provocările specifice zonei (pasaje aeriene, traversări expuse și cornișe fotogenice), dar care s-a desfășurat pe vreme excelentă și a decurs optim.

Ca un intermezzo, pe post de mic dejun, am urcat pe schiuri în zona cabanei Padina și ne-am încălzit pentru cursul care urma să înceapă în aceeași după amiază, pentru că, împreună cu Back to nature, ne-am implicat și anul acesta în procesul de instruire a viitorilor alpiniști.

La cabana Padina din Bucegi am ținut tradiționalul atelier de inițiere în alpinism. Am găsit zăpadă bună și suficientă pentru exercițiile noastre (amarajele/asigurările, urcarea și coborârea cu pioletul și colțarii, oprirea căderii cu ajutorul pioletului). Am fost apoi o zi întreagă la pereții din Vărăria Mică pentru a exersa rapelul, o tehnică de coborâre pe coardă folosită nu doar vara, ci și iarna.

Am acordat o atenție deosebită căutării, localizării și sondării victimelor în avalanșă, având la noi kit-ul standard (DVA, sondă și lopată). Au fost și ore de teorie despre termeni tehnici, riscuri, strategii, nivologie și echipament. Nodurile au fost din nou parte integrantă a cursului nostru.

Tot cu Back to nature am petrecut pe schiuri de tură câteva ore și în Piatra Craiului alături de cei doi câini, mari amatori de zăpadă, Scott și Enya. A fost un circuit în zona poienilor și a cheilor de la poalele muntelui.

Cum ninsorile s-au lăsat așteptate și condițiile deveniseră optime, am parcurs traseul Deubel (La Lanțuri) din Abruptul Vestic al Pietrei Craiului. Am avut parte de toate pentru toți: gheață, zăpadă afânată, mixt, dar mai ales de ger mare. Am folosit doi pioleți atât pentru exercițiu, cât și pentru că unele zone reclamau utilizarea acestui echipament. Coborârea pe la refugiul Grind am continuat-o apoi peste muntele Toancheș pentru a ieși în satul Peștera.

Și iată că iarna a revenit în forță! A nins foarte mult în câteva zile și am profitat de ocazie pentru a ne bucura de pulver-ul de după. Am organizat trei ture în zona Clăbucetelor Predealului în care am combinat schiul de tură cu schiul alpin. Ținta a fost, de fiecare dată, Clăbucetul Taurului, pe care l-am urcat și coborât de nenumărate ori, pe diverse rute.

Cu plecare de la Cioplea am urcat spre și apoi pe Pârtia Cocoșul, pentru a merge la vale spre cabana Gârbova. De aici am urcat Clăbucetul Taurului și am schiat de pe el până la Predeal. Revenirea la Cioplea am făcut-o urcând Poliștoaca, o promenadă pustie iarna și foarte plăcută pentru pieile de focă. În prima zi nu ne-am săturat de zăpadă decât după a treia tură consecutivă pe vârf, apoi am urcat și la cabana Susai, pentru a reveni pe schiuri la bază.

În cea de a doua am coborât și pe pârtiile amenajate, după ce am atins punctul maxim de altitudine al zonei (1520m, vechi punct strategic folosit în Primul Război Mondial de artilerie).

În ultima ieșire am improvizat câteva coborâri prin pădurea înecată în nămeți. Zile de iarnă așa cum ne dorim să fie toate, din decembrie până în aprilie.

Nu puteam sta departe de creasta Pietrei Craiului, mai ales după ninsorile abundente. Așa că am urcat pe Vârful Turnu, primii după viscolul recent. Am spart zăpada, stricând dunele proaspete și luptându-ne cu ele până pe Vârful Ascuțit. Am profitat de condiții și am urmat firul crestei, inclusiv peste vârfurile Padinei Închise și Padinei Popii. Coborârea a fost cu precauție prin Padinile Frumoase la cabana Curmătura.

Am terminat cu luna februarie pe schiuri de tură în Bucegi, în cadrul a două frumoase excursii.

Prima ieșire a fost: cabana Padina-Șaua Strunga-Vârful Strungile Mari-Valea Bătrâna-Cabana Padina. Vremea a ținut cu noi, iar zăpada a fost impecabilă, oferindu-ne o alunecare ideală în ambele sensuri.

A doua: Hotel Peștera-Stâna Doamnele-Culmea Bătrâna-Vârful Bătrâna-Șaua Doamnele-Valea Spinării-Valea Doamnele-Cascada Doamnele-Hotel Peștera. Deși a fost ceață deasă în partea de sus (unde a trebuit să navigăm la propriu), am putut să o depășim pe la altitudinea 1900m și am putut să ne bucurăm de viraje frumoase. Au fost și câteva pasaje în care a trebuit să cărăm schiurile pe umăr sau chiar pe rucsac, dar per total a ieșit o tură reușită.